Серия книг «Byblos» — 5 книг

Gheaţa este primul meu roman în care conţinutul conteazã în cel mai înalt grad şi nu forma. El reprezintã o reacţie la dezamãgirea creatã de intelectualismul modern. Civilizaţia se nãruie, oamenii se simt pierduţi şi — începând cu hrana şi sfârşind cu iubirea — devin biete produse ale tehnologiei. Ajungi sã duci dorul primitivismului, al necontaminãrii iniţiale. Romanul meu vorbeşte despre o sectã care întruneşte multe trãsãturi ale unei organizaţii totalitare, dar numai formal. Gheaţa nu vorbeşte despre totalitarism, ci despre cãutarea paradisului pierdut al sufletului.

Vladimir Sorokin

Gheaţa este primul meu roman în care conţinutul conteazã în cel mai înalt grad şi nu forma. El reprezintã o reacţie la dezamãgirea creatã de intelectualismul modern. Civilizaţia…

Cetăţeanul trăieşte în fiecare dintre noi. În epoca lui Brejnev, Andropov, Gorbaciov şi Elţîn am încercat încontinuu să suprim cetăţeanul responsabil din mine. Îmi spuneam că sunt artist, la urma urmei. Ca povestitor, am fost influenţat de undergroundul moscovit, unde nu era neobişnuit să fii apolitic. Iată una dintre anecdotele noastre preferate: În timp ce trupele germane mărşăluiau prin Paris, Picasso îşi vedea de treabă şi desena un măr. Asta era atitudinea noastră — trebuie să-ţi vezi de treabă şi să-ţi desenezi mărul indiferent de ce se petrece în jur. Am ţinut cu dinţii de acest principiu până am împlinit cincizeci de ani. Acum cetăţeanul din mine s-a trezit la viaţă.

VLADIMIR SOROKIN

Cetăţeanul trăieşte în fiecare dintre noi. În epoca lui Brejnev, Andropov, Gorbaciov şi Elţîn am încercat încontinuu să suprim cetăţeanul responsabil din mine. Îmi spuneam că sunt…

După romanul Ziua opricinicului, Sorokin mărturisea într-un interviu acordat revistei germane Spiegel: „Bineînţeles că e un roman despre prezent, iar el nu poate fi descris decât cu mijloacele satirei; încă trăim într-un stat ale cărui fundamente au fost create de Ivan cel Groaznic.“

După romanul Ziua opricinicului, Sorokin mărturisea într-un interviu acordat revistei germane Spiegel: „Bineînţeles că e un roman despre prezent, iar el nu poate fi descris decât…

Rusia anului 2027. Problema renaşterii Rusiei este din nou pusă pe tapet. Monarhia a preluat frâiele puterii şi a declarat oficial că principiile sale călăuzitoare sunt autodeterminarea, ortodoxia şi tradiţia. Paşapoartele au fost deja de multă vreme arse în Piaţa Roşie şi toţi diplomaţii străini au fost expulzaţi. Ţara este încercuită de „Marele Zid“ rusesc şi izolată de restul lumii…

Rusia anului 2027. Problema renaşterii Rusiei este din nou pusă pe tapet. Monarhia a preluat frâiele puterii şi a declarat oficial că principiile sale călăuzitoare sunt…

Viktor Pelevin a descris Mitraliera de lut ca primul roman din literatura univeralã a cãrui acţiune se petrece într-un vid absolut. Mult controversatã şi refuzându-i-se premiul Booker rus — preşedintele juriului a catalogat-o, de altfel, ca un fel de virus informatic menit sã „distrugã memoria culturalã“ —, Mitraliera de lut a devenit curând o carte-cult, înregistrând un succes rãsunãtor şi vânzãri de peste 200 000 de exemplare.

Piotr Pustota, un poet sanktpetersburghez, se pomeneşte peste noapte în ipostaza de aghiotant al legendarului comandant Ceapaev şi al nedespãrţitei sale mitralioare Anna, în plinã vâltoare a Rãzboiului Civil din 1919. Dar care este secretul mitralierei? De ce se trezeşte Piotr sistematic într-un spital de boli mintale din Moscova anului 1990? Şi care este rolul lui Arnold Schwarzenegger în toatã aceastã istorie?

Mitraliera de lut este un roman unic, ce demonstreazã geniul lui Pelevin pentru comedia metafizicã şi satira dezlãnţuitã. Este deopotrivã o fantezie intelectualã, ameţitoare şi ilarã, despre identitate şi istorie, precum şi o incursiune spectacularã în filozofia budistã.

Viktor Pelevin a descris Mitraliera de lut ca primul roman din literatura univeralã a cãrui acţiune se petrece într-un vid absolut. Mult controversatã şi refuzându-i-se premiul…